Propunerea pentru bugetul UE în perioada 2028-2034 intră acum într-o negociere complicată și trebuie aprobată, cel mai probabil cu multe compromisuri până la sfârșitul lui 2027. Este nevoie de unanimitate în Consiliul European și de votul majorității absolute în Parlamentul European, scriu Financial Times și Politico.

Propunerea Ursulei von der Leyen pentru cel mai mare buget din istoria UE – 2 trilioane de euro, în creștere de la bugetul precedent de 1,2 trilioane – a generat nemulțumiri, critici și agitație în cadrul Comisiei Europene, colegii avertizând că stilul ultra-centralizat al președintei executivului a compromis startul dezbaterii.

Pregătit de luni de zile și ținut în mare parte secret chiar față de echipa de comisari, proiectul de buget pentru perioada 2028-2034 a provocat o reacție internă critică neobișnuită, care a forțat concesii semnificative în ultimele ore înainte de publicare, scrie Financial Times.

Era de așteptat ca bugetul să producă o dezbatere complicată. Majoritatea guvernelor nu doresc să ofere UE niciun ban în plus față de ceea ce acordă deja, însă Parlamentul European cere exact contrariul.

Iar conflictul din Ucraina a generat o nevoie urgentă de investiții în domeniul apărării, în vreme ce statele membre nu vor ca banii alocați fermierilor sau regiunilor să fie mai puțini.

Revolta comisarilor a ilustrat însă nemulțumirile oficialilor europeni față de stilul autoritar al președintei, după ani de decizii luate „în izolare”, un stil care, potrivit criticilor, a făcut Bruxelles-ul inflexibil și predispus la greșeli.

„Nu am văzut niciodată o situație atât de gravă”, a declarat un diplomat de rang înalt dintr-un stat membru al UE care a lucrat la ultimele trei negocieri bugetare. „Nimeni nu știa ce va primi sau ce va plăti până în ultimul moment”, a spus acesta, citat de Financial Times.

„Dacă situația este atât de gravă în cadrul comisiei…”

Planul de cheltuieli în valoare de 2 trilioane de euro, care va fi finanțat din bugetele naționale și din noile taxe percepute direct de comisie de la companii, tutun și alte produse, trebuie adoptat până la finalul lui 2027.

Negocierile haotice din culise și numeroasele obiecții ale comisarilor cu privire la toate aspectele, de la mărimea noilor taxe până la nivelurile de cheltuieli pentru regiunile mai sărace, au pregătit terenul pentru discuții brutale cu capitalele europene, au declarat oficialii.

Bugetul UE, una dintre cele mai complexe și tensionate negocieri de la Bruxelles, are nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de state membre și de o majoritate absolută a Parlamentului European.

„Dacă situația este atât de gravă în cadrul comisiei, cine știe cât de gravă va deveni când vor începe negocierile reale cu statele membre”, a declarat un al doilea înalt diplomat din UE.

Deja, la câteva ore după publicarea propunerii de buget, Germania, țara de origine a lui von der Leyen și cel mai mare stat membru al UE, a respins proiectul.

„O creștere globală a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi semnificative pentru a-și consolida bugetele naționale”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.
„Prin urmare, nu vom putea accepta propunerea comisiei”, a spus acesta.

Negocieri haotice

Aprobarea finală a bugetului la Bruxelles a fost haotică. O reuniune a șefilor de cabinet ai comisarilor – cunoscută sub numele de Hebdo – a început luni seara și s-a încheiat miercuri, puțin înainte de prânz.

Discuțiile au fost amânate brusc și reluate în mijlocul discuției pe parcursul zilei de marți, potrivit a două persoane prezente, înainte de a continua până la aproape 2 dimineața și de a reîncepe la 8 dimineața miercuri.

„Nu este surprinzător că o reuniune Hebdo privind bugetul durează mai mult de 15 ore. Ceea ce este surprinzător este că are loc (în seara dinaintea adoptării)”, a declarat un oficial UE, citat de Financial Times. „Frustrarea este împărtășită la toate nivelurile comisiei”, a spus acesta.

În ajunul propunerii, comisarul pentru buget al lui von der Leyen, Piotr Serafin, care are sarcina de a promova bugetul semnificativ mărit în capitalele UE, „nu avea nicio idee” despre formula complexă care va determina cât va primi fiecare țară, potrivit unei persoane implicate în discuții.

Spre nemulțumirea deputaților europeni, Serafin a sosit în comisia de buget a Parlamentului European, unde trebuia să prezinte propunerea, cu patru ore întârziere. Eurodeputații au fost indignați că nu au primit cifrele în prealabil, scrie Politico.

„Sperăm că ați adus și niște documente cu dvs., deoarece această distinsă instituție nu a fost informată”, i-a reproșat deputatul Siegfried Mureșan lui Serafin, care provine din același grup de centru-dreapta.

De fapt, nici echipa de comisari a lui von der Leyen nu cunoștea cifrele globale cu câteva ore înainte.

Concesii

Marea idee a lui Von der Leyen a fost aceea de a fuziona diferite fonduri bugetare în planuri pentru fiecare țară, care ar fi fost plătite numai atunci când guvernele ar fi realizat reforme. În opinia ei, sistemul ar fi încurajat țările recalcitrante să-și intensifice eforturile, sporind în același timp influența Bruxelles-ului asupra capitalelor statelor membre.

Dar, pe măsură ce săptămânile treceau, o alianță formată din fermieri, regiuni și europarlamentari și-a semnalat opoziția față de aceste planuri.

Chiar și în cadrul Comisiei, o alianță improbabilă între comisara social-democrată din România, Roxana Mînzatu, un politician italian de dreapta și un moderat luxemburghez, al cărui frate este fermier, a cerut concesii majore, scrie Politico.

Pe măsură ce opoziția a crescut în săptămâna premergătoare propunerii, von der Leyen a făcut mai multe concesii.

Acestea au inclus alocarea a 500 de miliarde de euro în subvenții directe pentru fermieri și pescari, reinstiuirea unui fond de cheltuieli sociale, menținerea sprijinului specific pentru regiunile mai sărace și dublarea pragului pentru un nou impozit pe profit la o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

Mînzatu a militat pentru menținerea Fondul social european (care sprijină formarea profesională a șomerilor și a altor grupuri vulnerabile). Deși nu a reușit să obțină o sumă exactă, Mînzatu a obținut angajamentul că 14% din bugetul total trebuie să fie alocat cheltuielilor sociale.

Între timp, comisarul pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, s-a opus unui plan de extindere a puterii guvernelor naționale în detrimentul regiunilor, în alocarea fondurilor.

Fitto a obținut în cele din urmă un angajament ca 218 miliarde de euro să fie alocate direct regiunilor mai puțin dezvoltate.

Parlamentul European a criticat proiectul de buget

Dincolo de nemulțumirile unor state membre, Parlamentul European și-a comunicat imediat criticile.

Într-o declarație comună, coraportorii pentru bugetul pe termen lung al UE, Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), și coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gomez Lopez (S&D, Spania) și Danuse Nerudova (PPE, Cehia), atrag atenția, printre altele, că proiectul de buget nu lasă fonduri suficiente pentru prioritățile critice, iar programe-cheie vor fi în pericol, în timp ce, pe de altă parte, supravegherea democratică din partea PE va fi amenințată.

Acest proiect de buget nu lasă fonduri suficiente pentru prioritățile critice, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice și investițiile necesare pentru o economie durabilă care să funcționeze pentru toți. Punctul de plecare al propunerii arată o lipsă uimitoare de ambiție, spun coraportorii.

Parlamentul European și-a exprimat și profunda îngrijorare cu privire la structura propusă a bugetului, avertizând că transformarea programelor de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politicile dovedite care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit nivelul de trai.

„Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.

„Ei trăiesc în propria lor lume”

Von der Leyen a respins criticile aduse stilului său de management. „Am vorbit cu fiecare comisar în parte”, a declarat ea reporterilor după prezentarea bugetului. „Au existat multe controverse, nu toată lumea a fost mulțumită”, a spus ea.

Ea a adăugat: „Există un sprijin puternic. Decizia colegială a fost luată”.

Comisia a afirmat că, în ciuda creșterii bugetului, contribuțiile statelor membre nu vor crește. În schimb, deficitul va fi acoperit din „resurse proprii” sau din noi taxe UE în valoare de aproximativ 400 de miliarde de euro.

Acestea includ taxe pe marile companii, deșeuri electronice, o taxă pe coletele din țări terțe (cele din China sunt vizate în special) și majorări ale taxelor pe tutun, precum și creșteri ale surselor existente de venituri, cum ar fi taxele vamale și TVA.

Deși, teoretic, acest lucru ar genera venituri anuale de aproximativ 58 de miliarde de euro pentru UE, potrivit executivului european, suma nu ar acoperi totuși creșterea totală a bugetului. „Ei trăiesc în propria lor lume”, a declarat un funcționar al trezoreriei dintr-un stat membru, citat de Financial Times.

Frustrările legate de stilul centralizat al lui von der Leyen sunt de mult timp prezente, atât în cadrul echipei de comisari, cât și în rândul funcționarilor publici ai instituției.

Oficialii și funcționarii spun că von der Leyen și Björn Seibert, puternicul său șef de cabinet, au restrâns și mai mult cercul decizional în al doilea mandat. Vocile disidente din primul mandat de cinci ani al lui von der Leyen, precum Thierry Breton din Franța și Margrethe Vestager din Danemarca, nu s-au mai întors pentru al doilea mandat.

În ciuda neliniștii din cadrul comisiei sale, doar Olivér Várhelyi din Ungaria și-a exprimat oficial dezacordul în cadrul ședinței de miercuri pentru aprobarea bugetului, potrivit persoanelor informate cu privire la discuții.