CCR a anunțat oficial – la peste trei ore de la decizia de a admite sesizarea Înaltei Curți pe legea privind pensiile magistraților – care sunt motivele pentru care actul normativ a fost declarat neconstituțional. Singurul argument oferit este cel legat de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
„De vreme ce Legea nr.305/2022 (n.r. – privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii) stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, arată CCR în comunicatul de presă transmis luni seară prin care anunță că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este, în ansamblu, neconstituțională.
Legea a fost analizată de CCR doar pe motive de formă, nu și pe conținut
CCR invocă doar criticile de neconstituționalitate extrinseci, adică legate de forma legii, nu și de conținut, pentru că asupra acestora judecătorii constituționali nu au intrat în analiză.
Comunicatul CCR, integral:
„Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție. Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
Decizia este definitivă și general obligatorie”.
Cum s-a împărțit votul în CCR
Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională.
Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Mesajul lui Nicușor Dan după decizia CCR
În prima sa reacție după decizia Curții Constituționale, președintele Nicușor Dan a transmis că „reforma pensiilor rămâne o o prioritate”. Într-un mesaj transmis pe X, Nicușor Dan a spus că imediat după publicarea deciziei Curții „va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate”.
„Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani. Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților”, a scris Dan pe rețelele de socializare.
Ședință la Coaliție marți
Conform liderului PSD, Sorin Grindeanu, coaliția se va întruni marți în prima ședință după decizia Curții Constituționale. Întrebat dacă, în opinia sa, se impune demisia lui Ilie Bolojan, liderul PSD a spus că premierul nu trebuie să plece.
Până la această oră, premierul Bolojan nu a reacționat. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că Guvernul va emite un punct de vedere după ce Curtea Constituțională va transmite comunicatul prin care să facă oficial anunțul privind declararea legii drept neconstituțională.
În 2 septembrie, la o zi după ce a angajat răspunderea
Guvernului în Parlament pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan.
