România și Ungaria sunt din 1918, vecini cu o situație a relațiilor bilaterale sinuoasă. Perioada lui Bela Kun, perioada horthystă, momentul Budapesta 1956 au lăsat urme adânci. Mereu o schimbare de regim la București sau una la Budapesta trezesc interese reciproce. România are un partid maghiar în Parlament și într-o coaliție de guvernare, în timp ce în Ungaria, nu doar că nu există reciprocitate, dar sunt voci care cer ca maghiarii de peste granițe să nu voteze la Budapesta.
România și Ungaria declară război SUA în decembrie 1941, obligate de Germania Nazistă
Același vals București-Budapesta cu perspective americane. Momentul 7 decembrie 1941 când japonezii atacă Pearl Harbor a oferit SUA pretextul de a intra în Al Doilea Război Mondial. Pe 12 și 13 decembrie 1941, la instigarea Germaniei naziste via Italia fascistă, Antonescu și Horthy declară război SUA. Americanii și-au adus aminte de asta în 1943-1944, când România a fost lovită dur de bombardamente americane.
Ungaria a fost lăsată în lagărul socialist, americanii făcându-se că nu observă tentativele lui Horthy de a negocia în secret cu ei. Horthy, deși a deportat evrei din Ardealul de Nord -Vest nu a fost acuzat vreodată de Holocaust, asta pentru că, dus de naziști în martie 1944, în Germania și închis sub pază în Bavaria, a fost eliberat de americani în mai 1945.
Vizita lui George Bush Senior în iulie 1989 și a secretarului de stat Marco Rubio în februarie 2026
Pe 11 iulie 1989, George Bush Sr, liderul american venea la Budapesta și ținea un discurs în Piața Kossuth. N-au uitat maghiarii să-l ducă la statuia generalului Harry Hill Bandolhtz care în august 1919 îi gonise pe români din Budapesta, unde Armata Română pusese capăt regimului bolșevic Bela Kun. Statuia generalului a rămas în picioare și în epoca horthystă și în epoca stalinistă și comunistă. A fost un semnal că Ungaria se angaja pe calea renunțării la comunism. România în schimb aștepta Congrescul XIV din noiembrie 1989 și nu avea de gând să urmeze același traseu. Asta, în timp ce, neoficial, deși colege în Pactul de la Varșovia, între România și Ungaria era o rivalitate ideologică având vechi rădăcini.
Pe 16 februarie 2026, secretarul de stat Marco Rubio merge la
Budapesta, în contextul în care liderul FIDESZ Orban Viktor are alegeri iar Opoziția pare să-l surclaseze conform sondajelor. Orban pendulează între Donald Trump și Vladimir Putin, face parte alături de Slovacia din corul anti-UE. Orban contează și pe voturile maghiarilor din Transilvania cu dublă cetățenie, care tradițional sunt votanți FIDESZ.
Președintele României pare să fi înțeles jocul!
Deși Președintele României a amânat vizita peste Ocean, deși a amânat decizia privind Consiliul pentru Pace la care România a fost invitată, se pare că acum Președintele Dan a înțeles. Bulgaria și Ungaria, state UE și NATO vor să achite un miliard de dolari și să fie state cu drepturi depline. Italia, deși a spus că nu îi permite Constituția să adere ca membru cu drepturi depline, optează să fe
Președintele României va merge săptămâna aceasta pe 19 februarie 2026 la Consiliul pentru Pace, unde va discuta cu Donald J. Trump, Președintele SUA. Este, evident, o situație în care Președintele Dan fidel până la un punct liniei anti-americane din UE, se pare că e dispus să nu mai urmeze principiile celor ce vor ca UE să nu mai depindă deloc de SUA din perspectiva securității internaționale. Președintele României a ales să nu uite că din 1997 România și SUA au un parteneriat strategic care a permis aderarea la NATO în 2004, ca urmare a primirii invitației de aderare de la Praga din 2002. Ungaria a fost invitată să adere la NATO în 1997 și a aderat la UE în 2004. România și Bulgaria au aderat la UE în 2007.
