Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis miercuri, 10 iulie, un comunicat de presă prin care critică afirmațiile recente făcute în spațiul public cu privire la veniturile și pensiile procurorilor și judecătorilor.
CSM reclamă faptul că sunt prezentate doar veniturile maxime din sistem, respectiv ale magistraților cu cele mai înalte funcții și vechime, fără a se reflecta realitatea din sistemul judiciar.
„Faptul că în spaţiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcţii şi cu cea mai mare vechime şi prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, a transmis instituția.
CSM, răspuns pentru Ilie Bolojan. Aproape 40% dintre procurori câștigă sub 13.000 de lei net lunar
Secția de procurori a CSM precizează că dintre cei 2.284 de procurori activi din România, peste 900 (aproximativ 39%) sunt salarizați cu sume nete între 10.400 lei și 12.954 lei lunar.
„Conform datelor statistice aflate la dispoziţia secţiei, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror.”
Procurorii din parchetele superioare, precum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pot ajunge la venituri între 18.000 lei și 25.000 lei net, însă aceștia reprezintă o minoritate.
Pensia magistraților reprezintă maximum 4% din totalul pensiilor speciale
CSM susține că doar circa 5.000 dintre cele peste 215.000 de pensii de serviciu din România aparțin magistraților, ceea ce înseamnă un procent de maximum 4% din total.
„Deși aceste pensii sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public în cea mai mare măsură, în realitate ele nu reprezintă decât o fracțiune. Proliferarea acestor neadevăruri profită de obligația de rezervă a magistraților și a transformat justiția în ținta predilectă a celorlalte autorități.”
CSM acuză instabilitate legislativă și lipsă de predictibilitate
Instituția mai atrage atenția asupra modificărilor frecvente ale legislației privind statutul magistraților și pensiile de serviciu. În ultimii 7 ani, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar legislația pensiilor de patru ori, ultima în 2023, pentru închiderea jalonului PNRR.
„Modificările succesive au făcut ca persoane care nu au exercitat efectiv funcția de magistrat decât câteva luni să beneficieze de pensie de serviciu, ceea ce a creat tensiuni în sistem. Lipsa de predictibilitate distruge legitima așteptare a magistraților și afectează încrederea în statul de drept.”
Ilie Bolojan: Situația e anormală
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-o intervenție la Digi24, că a fost surprins să constate, în perioada în care a ocupat interimar funcția de președinte al României, că vârsta medie de pensionare în sistemul judiciar este 48 de ani.
„Am văzut asta în cele trei luni de zile cât am fost preşedinte interimar, când am semnat pensionările. Am rămas surprins, pentru că nu ştiam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani şi am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale şi le vom corecta.”
Premierul a menționat că multe categorii de angajați din sistemul public se pensionează înainte de vârsta de 50 de ani și că această situație trebuie corectată, fiind o problemă de inechitate și sustenabilitate economică.
„Este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni, dar mai grav față de situația economică a țării noastre, în care ai nevoie de oameni în piața muncii, ai nevoie de plătitori.”
CSM: „Orice discuție despre justiție fără implicarea sistemului judiciar ignoră separarea puterilor”
Consiliul subliniază că orice reformă a sistemului de justiție trebuie realizată prin consultare cu sistemul judiciar și în respectul principiului separației puterilor.
„Orice altă discuţie pe aceeaşi temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima aşteptare.”
„Sistemul judiciar înţelege preocuparea autorităţii executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuţie despre justiţie care nu include justiţia nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului şi a mecanismului echilibrului între autorităţi.”
