Cum i-au făcut scăpați pe soții Iohannis. Filmul realizat de Recorder i-a făcut eroi pe unii judecători și procurori. Societății i s-a indus ideea că magistrați care s-ar fi luptat cu corupții din vocație și nu inflențați de șefii lor și mai-marii politicii – așa cum se susține că se întâmplă azi cu „gașca Liei Slavonea” – trebuie să preia din nou puterea. Adevărul e altul, iar mărturiile se găsesc în sutele de mii de articole din presă din perioada 2005-2025.
Cum i-au făcut scăpați pe soții Iohannis. Pe lista de semnături cu vreo 600 de magistrați, judecători și procurori din cei 6.400 câți lucrează în sistem, sunt și mulți pensionari. Cer schimbarea șefilor de la Curtea de Apel București, de la Înalta Curte, de la DNA, de la Parchetul General, dar și schimbarea ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Toții acești magistrați, în frunte cu Laura Codruța Kovesi, fac parte din „sistemul ticăloșit” sau din „putregaiul Justiției”, cum singuri își cataloghează locul unde cercetează dosare și decid în spețe penale, civile și administrative. Foarte mulți dintre ei au făcute și dosare penale la comandă, au judecat strâmb și au băgat oameni nevinovați în pușcărie, au disjuns dosare ca să se prelungească procesul, au găsit tot felul de chichițe procedurale ca să întindă procesul până intervenea prescrierea. Perioada Binomului a adus funcții și bani unor procurori și judecători, care acum semnează liste pentru demiterea noii garnituri ca să revină ei.
Să nu ne pierdem în amănuntele altor cazuri de abuzuri ci să ne amintim cum au făcut justiție „eroii Recorder” în cazul caselor cuplului Iohannis și, pentru că „imaculații” au reclamat tărăgănarea proceselor, să vedem cum s-a judecat dosarul Monicăi Macovei, inculpată că a comis un accident rutier. Procesul, până la decizia finală, a durat 2 ani și două luni
Cum au fost capturați soții Iohannis de Justiția lui Kovesi
Pentru soții Carmen și Klaus Iohannis tergiversarea înfăptuirii justiției s-a întins pe mai mult de 20 de ani. Și nu s-a finalizat cu nicio sancțiune penală, așa cum s-ar fi întâmplat cu un cetățean oarecare, dovedit că a devenit proprietar pe o casă folosind acte false.
O instanță din Brașov a constatat, în 2005, că un imobil din Sibiu, de pe strada Gh. Magheru nr 35, a intrat în posesia familiei Iohannis prin acte false. În testamentul dovedit ca fiind fals erau trecute Georgeta Lazurcă și Carmen Iohannis, mama și fiică.
Nu li s-a întâmplat nimic „moștenitoarelor”, niciun procuror nu a deschis vreo anchetă ca să cerceteze falsul din acte, deși plângeri au existat la Parchet. Carmen Iohannis era soția primarului din Sibiu. Apoi, a avut norocul că procuror general al României fusese numită Laura Codruța Kovesi, fiica procurorului șef din Sibiu. Dosarul deschis într-un final, s-a plimbat ani prin Parchete. Disjungerea este prevăzută ca procedură. Poate să însemne o adâncire a cercetărilor pentru aflarea și altor fapte, dar în același timp poate să însemne și înmormântarea dosarului.
După ce soțul Klaus Iohannis a devenit președintele României apele s-au liniștit. În anul 2016, doar câțiva jurnaliști din presă mai întrebam ce este cu averea imobiliară a soților Iohannis.
Explicațiile lui Klaus Iohannis despre cele 6 case
Nu voi cita din ancheta pe care am scris-o și publicat-o în Evenimentul zilei, ci dintr-o emisiune tv din august 2016. Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre situația imobilelor sale din Sibiu, iar un reporter tv a venit cu elemente din propria investigație.
Klaus Iohannis: Primul lucru la care vreau să renunț este imunitatea președintelui României. Este un lucru foarte interesant, în România, un candidat dacă a muncit la viața lui și a adunat nu foarte mult, dar a adunat ceva, devine suspect.
Moderator: Cum ați ajuns în posesia celor șase case?
Klaus Iohannis: Cumpărându-le.
Moderator: Cu ce bani?
Klaus Iohannis: Banii mei.
Reporterul care a realizat materialul expune situația de fapt.
Reporter: Aici a mințit Klaus Iohannis. Nu toate cele șase case au fost cumpărate. Una a fost moștenire din partea familiei soției. în 1991, bătrânul Nicolae Baștea a lăsat prin testament o casă naționalizată în centrul Sibiului nepotului Ioan Baștea, Georgetei Lăzurca și fiicei acesteia, Carmen. Ultimele două sunt soacra, respectiv soția lui Klaus Iohannis. Carmen Iohannis și mama sa au dat la scurt timp în judecată Primăria Sibiu care administra clădirea și pe baza testamentului au câștigat și au obținut anularea naționalizării.
Klaus Iohannis: Nu știu ce-și imaginează lumea că am acolo niște palate. Sunt șase locuințe, da. Ele toate la un loc sunt cât un apartament de București.
Cum au învârtit procurorii lui Kovesi dosarul Iohannis
Reporter: Procurorii au disjuns atunci, în 2005, ancheta în ce le privește pe soacra și soția actualului președinte.
Cu moștenirea dovedită falsă, Curtea de Apel Brașov a anulat definitiv actul de proprietate al soților Klaus Iohannis. Decizia a venit în noiembrie 2015, după 12 ani de la momentul disjungerii penale. Nici până în ziua de azi (n.r. august 2016) procurorii nu au trimis pe nimeni în judecată în acest caz.
Dosarul a fost deschis inițial la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, disjungerea a ajuns însă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu în 2005. Dosarul însă nu a stat mult acolo, în 2007 a fost mutat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Culmea, în 2008 dosarul a ajuns la DIICOT din cauza retrocedării dubioase. DIICOT-ul s-a spălat pe mâini în mai puțini de o săptămână și a trimis dosarul la DNA. DNA-ul însă a închis dosarul lui Klaus Iohannis.
În august 2016, într-un răspuns pentru România TV, DNA a comunicat că dosarul șefului statului a fost clasat. Nici un cuvânt însă despre prima doamnă și mama acesteia.
Nu a fost singurul dosar penal de care a scăpat Klaus Iohannis. Fostul procuror general Tiberiu Nițu a dat neînceperea urmăririi penale în dosarul în care actualul președinte era acuzat de conflict de interese. Pe când era primar al Sibiului ar fi favorizat Forumul German, organizație din care a făcut și el parte”.
Cine erau liderii Justiției în august 2016
Știți cine era șeful DNA? Crin Bologa. A schimbat-o la conducere pe Codruța Kovesi. Astăzi, ambii sunt eroii Recorder.
Cine era procuror general? Augustin Lazăr. Azi e pensionar, dar atunci era văzut ca un mare luptător împotriva corupției chiar de către cei care acuză astăzi tabăra Savonea-Voineag. Despre trecutul său magistral din perioada comunistă, căutați pe Google articolele.
Cine era ministrul Justiției? Raluca Prună, numită de Dacian Cioloș. Acum e invocată de USR să se ocupe de reformarea Justiției.
Cine era președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție? Din 2010 până în iulie 2016 – Livia Stanciu, cea mai longevivă șefă a ÎCCJ de după revoluție. După pensionare, președintele Iohannis a numit-o la CCR. După plecarea ei, la Înalta Curte a fost numită Cristina Tarcea.
Întrebările unui român puse Laurei Codruța Kovesi
Un internaut care se semnează Otto Boros pe Facebook a postat 5 întrebări pentru Laura Codruța Kovesi, foarte pertinente.
1. Cum explicați faptul că în mandatul dvs., cazurile DNA Oradea și DNA Ploiești au generat acuzații masive de presiuni, amenințări și fabricare de dosare? Regretați public vreuna dintre practicile acelor structuri?
2. În perioada în care ați condus DNA, rata achitărilor a crescut semnificativ în dosare cu mare impact. Ce mecanisme de control au lipsit în acea perioadă și cine poartă responsabilitatea pentru anchetele care s-au prăbușit în instanță?
3. De ce nu ați dispus audituri interne reale, independente, în structurile DNA unde existau semnale publice și interne privind abuzuri? Cine a blocat aceste verificări?
4. Când procurorii DNA au fost acuzați că au făcut strategii pentru ‘execuții’ în instanță — ați considerat vreodată să vă asumați politic și instituțional acele derapaje? Sau toate responsabilitățile au fost pasate pe procurori de execuție?
5. Dacă astăzi susțineți magistrații Recorder pentru că reclamă presiuni și teroare, cum justificați faptul că în mandatul dvs., numeroși magistrați au reclamat exact aceleași lucruri și nu au primit sprijin, ci deseori reacții ostile?
