Gurile Dunării, ținta și totodată vedeta intereselor strategice. Securitatea porturilor de pe Dunăre și Marea Neagră devine cheie pentru implementarea Acordului SUA–Ucraina. Acordul privind metalele rare. Asta arată o analiză New Strategy Center (NSC), citată de Independent News.
Potrivit think-tank-ului, fără protejarea navelor, rutelor maritime și fluviale care leagă Ucraina de piața globală prin România, Washingtonul nu-și poate valorifica parteneriatul strategic cu Kievul în domeniul materiilor rare. Concluzia: România și UE ar trebui să invite explicit SUA să participe la securizarea regiunii. Având în vedere interesele americane directe.
Drone navale la gurile Dunării. Un semnal pentru NATO și UE
Raportul NSC notează o premieră cu impact strategic: folosirea de către Rusia a unei drone navale care a pătruns adânc pe brațul Chilia și a scufundat nava ucraineană „Simferopol”. Aceasta era o navă de cercetare intrată în serviciu maritim în 2021.
Episodul este plasat într-o zonă fluvială sensibilă și dens tranzitată. Ceea ce ridică miza protecției infrastructurii critice nu doar în Marea Neagră și pe Dunăre, ci și în Marea Baltică. Analiza sugerează că „Simferopol” ar fi fost utilizată pentru bruiajul dronelor ruse care vizează frecvent porturile ucrainene Izmail și Reni. Noduri esențiale pentru exporturile de cereale încă din 2023.
Ce semnifică Gurile Dunării
„Gurile Dunării” desemnează locurile unde fluviul Dunărea se varsă în Marea Neagră, prin cele trei brațe principale ale Deltei.
Chilia (nord) – cel mai voluminos debit; formează granița româno-ucraineană și se împarte la rândul lui în mai multe guri secundare (inclusiv zona canalului Bâstroe/Bystroye, pe teritoriul Ucrainei).
Sulina (central) – singurul braț maritimizat pentru navigație oceanică; are portul Sulina și acces direct la mare.
Sfântu Gheorghe (sud) – mai natural, cu mobilitate morfologică (bancuri, cordoane litorale) și un debit mai mic.
De la cereale la metale rare: noul coridor vital
NSC subliniază că aceleași porturi ucrainene și românești pot deveni, în perspectivă, culoare logistice pentru transportul metalelor rare prevăzute în acordul SUA–Ucraina.
Într-un scenariu de încetare a focului sau de pace, o „coaliție de voință” care să sprijine reconstrucția Ucrainei va presupune un efort logistic uriaș. Concentrat în România și Polonia: armament, combustibil, dar și fluxuri comerciale de materii critice.
De aici rezultă presiunea pentru securizare multi-strat: patrule fluviale și maritime, capabilități anti-drone, război electronic, escortă/convoying pe segmente sensibile și un tablou maritim comun, partajat în timp real între aliați.
Focus extins: Caucazul și Coridorul de Mijloc
Analiza adaugă un factor extern cu efecte regionale: implicarea economică sporită a SUA în Caucaz, după medierea reușită a relațiilor Armenia–Azerbaidjan. Coridorul Zangezur, legătura strategică spre exclava Nahicevan, și dezvoltarea Coridorului de Mijloc către Asia Centrală pot ancora suplimentar interesul american în securizarea porții maritime a Ucrainei.
În această arhitectură, prezența militară americană din România (Mihail Kogălniceanu) capătă o relevanță sporită. Ca punct de sprijin pentru protecția rutelor comerciale.
Mesajul NSC, citat de Independent News este clar. Dacă metalele rare ucrainene sunt o miză strategică pentru SUA și Occident, atunci apărarea gurilor Dunării și a porturilor de la Marea Neagră nu este opțională! Devine o parte integrantă a securității economice și energetice euro-atlantice.
