Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât să nu mai sesizeze CCR cu privire la cele patru legi de reformă adoptate prin asumarea răspunderii guvernului condus de Ilie Bolojan. Totuși, surse oficiale citate de G4Media au precizat că aceeași instanță a contestat deja reforma privind pensiile magistraților.
ÎCCJ nu mai vrea să conteste la CCR cele patru legi de reformă adoptate de Guvernul Bolojan
De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de George Simion, a anunțat intenția de a depune o sesizare la CCR în legătură cu aceste patru acte normative.
Știrea inițială: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, intenționează luni să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) privind toate pachetele legislative adoptate recent de Guvern prin procedura asumării răspunderii. În acest context, ÎCCJ a transmis deja o sesizare către CCR cu privire la reforma pensiilor magistraților, una dintre cele cinci inițiative legislative incluse în pachetele de reformă.
Potrivit surselor apropiate dosarului, instanța supremă va verifica dacă prevederile acestor legi aprobate duminică respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor sau dacă aduc atingere acestora. Decizia ÎCCJ acordă o atenție sporită asupra legalității și constituționalității actelor normative adoptate prin asumarea răspunderii, o procedură care a generat controverse în spațiul public și politic.
Ce cuprind proiectele din pachetul doi asumat de Guvernul Bolojan
Primul proiect de lege prezentat vizează sistemul de pensii al magistraților. Premierul Ilie Bolojan a declarat că noul proiect legislativ propus are ca obiectiv principal îmbunătățirea eficienței și echității în sistemul judiciar, vizând două dintre cele trei disfuncționalități identificate până în prezent. Totodată, a subliniat că inițiativa respectă principiul fundamental al independenței justiției.
Una dintre modificările esențiale din proiect se referă la vârsta de pensionare. Conform noilor prevederi, aceasta va fi aliniată treptat la pragul de 65 de ani, considerat standardul general. Procesul de implementare va fi derulat etapizat pe o perioadă de aproximativ un deceniu, astfel încât trecerea la noul sistem să fie cât mai echilibrată și predictibilă
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Sursa foto: Facebook
Cel de-al doilea pachet legislativ este dedicat sectorului sănătății. Ministrul Sănătății a subliniat că această inițiativă are ca scop restructurarea unor componente esențiale ale sistemului medical.
Principala schimbare propusă este reorientarea pacienților, reducând dependența de spitalizarea continuă și încurajând utilizarea serviciilor de medicină primară și de ambulatoriu de specialitate, în vederea creșterii eficienței și accesibilității îngrijirilor medicale
Alte modificări vizate de ÎCCJ
Ministerul Sănătății propune o serie de schimbări majore în organizarea și evaluarea sistemului sanitar public, vizând atât modul de ocupare a funcțiilor de conducere în spitale, cât și criteriile de performanță aplicate managerilor unităților sanitare.
Printre schimbările anunțate se numără actualizarea indicatorilor de performanță utilizați în analiza anuală a activității acestora, precum și ajustarea modului de desemnare a persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul secțiilor clinice. Scopul acestor măsuri este creșterea responsabilității echipelor de conducere și îmbunătățirea procesului decizional în managementul spitalicesc.
De asemenea, proiectul aduce modificări importante în ceea ce privește finanțarea cabinetelor de medicină de familie. Până în anul 2027, structura bugetului alocat acestor servicii va fi modificată: 20% din sumele distribuite vor fi direcționate pe criteriul „per capita”, iar restul de 80% va depinde de volumul de servicii medicale raportate și decontate prin sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Un alt aspect reglementat se referă la alocarea influențelor salariale în unitățile sanitare publice. Aceste fonduri vor fi distribuite proporțional cu volumul de servicii medicale efectuate și în conformitate cu o metodologie de evaluare a performanței, care urmează să fie stabilită printr-o Hotărâre de Guvern, mai arată sursa menționată.
