Șantaj la Bolojan după tăierea pensiilor speciale cu mii de lei. 1.000 magistrați ar demisiona. Ce spune Asociaţia Forumul Judecătorilor din România?
Pensiile speciale au fost mereu un subiect sensibil și un motiv de tensiune în societatea românească. Acum, în contextul măsurilor de austeritate, autoritățile par hotărâte să intervină ferm.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat faptul că pensiile speciale sunt, în prezent, la fel de mari sau chiar mai mari decât ultimul salariu al magistraților.
Șantaj la Bolojan după tăierea pensiilor speciale cu mii de lei. 1.000 magistrați ar demisiona
În acest context, Ilie Bolojan a decis să reformeze sistemul: pensiile judecătorilor și ale procurorilor vor fi calculate raportat la salariul net, nu la cel brut.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (AFJR) spune că reforma pensiilor speciale „ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”.
În acest moment, pensia specială reprezintă 85% din salariul brut, care este cu 40% mai mare decât salariul net, astfel încât pensia depășește venitul avut în activitate.
Pentru a corecta această situație, Bolojan a anunțat că pensiile speciale vor reprezenta, de acum, doar 70% din salariul net. Această măsură nu va afecta pensiile deja aflate în plată.
Bolojan taie pensiile speciale
„Propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.
O valoarea care oricum este la nivel superior al situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute.
Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a spus Ilie Bolojan.
Cu cât se reduc pensiile speciale ținând cont de funcția ocupată?
Putem face câteva simulări de tăiere a pensiilor speciale. Un judecător de judecătorie ajunge la un salariu de 20.000 lei net după 25 de ani de activitate. El va avea pensie de 70% din acest salariu, adică o pensie de 14.000 de lei.
La instanțele și parchetele superioare, un judecător de Curte de Apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă Curtea de Apel are, după 25 de ani, un venit de 22.000 – 25.000 de lei. Ei vor avea o pensie specială de 15.400 – 17.500 de lei.
Un președinte de Curte de Apel câștigă între 30.000 lei și 35.000 lei. El va primi o pensie specială de 21.000 lei – 24.500 lei.
Forumul judecătorilor, mesaj tranșant
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (AFJR) spune că reforma pensiilor speciale „ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”.
„În ultimii ani, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a învederat autorităților române de zeci de ori necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționarii sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.
Cu toate acestea, legile justiției, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privința pilonilor săi, a fundamentelor unei justiții independente, iar reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au ridicat întrebări firești despre rolul său de garant al independenței justiției, fapt care a erodat încrederea în capacitatea sa de a acționa în acest sens, alimentând impresia că CSM nu apără în mod egal toți magistrații, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice, prioritizând aspectele materiale în defavoarea apărării principiilor.
În acest context, AFJR constată că autorităţile relevante nu au reacționat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din anul 2022, legile din 2022 fiind adoptate în procedură de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
În ceea ce priveşte propunerile Guvernului României din data de 29.07.2025 pentru modificarea legislaţiei privind pensiile de serviciu din domeniul justiţiei, deşi se impun corecţiile fiscale, în aşa fel încât pensiile aflate în plată, stabilite în acest mod până la 31.12.2023, să nu fie mai mari decât salariul magistraţilor în activitate (cum se întâmplă deja pentru acele pensii stabilite începând cu 01.01.2024), în mod inexplicabil acest lucru nu este abordat, ci se avansează, din nou, modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor a magistraților, ceea ce reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exercițiu la data modificării acestor dispoziții și care ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite.
De altfel, judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin masiv de la instanțele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere, deoarece nu ar exista resurse bugetare în acest sens, deși AFJR a făcut multiple apeluri publice în acest scop.