România a trecut la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile au fost date înapoi, de la ora 4:00 la ora 3:00. Această schimbare marchează sfârșitul orei de vară, readucând lumina dimineții mai devreme și prelungind noaptea cu o oră. În 2022, Parlamentul European a recomandat renunțarea la schimbarea orei, însă trebuie să se ajungă la un acord cu Consiliul European pentru a adopta legislația necesară renunțării la schimbarea sezonieră a orei.
Trecerea la ora de iarnă. Tulburarea afectivă sezonieră de care oamenii nu-și dau seama, explicată de un medic
Dr. Rajkumar Dasgupta, profesor asociat de medicină clinică la University of Southern California Keck School of Medicine din Los Angeles, a explicat că sfârșitul orei de vară aduce o lumină redusă și zile mai scurte de toamnă și iarnă, iar această schimbare poate crește tulburarea afectivă sezonieră, un tip de depresie declanșată de schimbarea anotimpurilor și de scăderea luminii zilei, de care oamenii nu-și dau seama.
„Este bine documentat faptul că schimbarea orei nu cauzează în mod direct afecțiuni de sănătate mintală, dar cu siguranță, la unele persoane, poate declanșa o depresie sezonieră. Aș spune că trebuie doar să fim conștienți de aceste lucruri, mai ales atunci când ai un somn de calitate și cantitate slabă.
Va trebui să vă ajustați încet programul, să faceți lucruri care să vă ajute în această tranziție. A face exerciții fizice, a petrece timp afară dimineața și terapia cu lumină pot fi strategii utile în timpul toamnei și iernii.”, a explicat Dr. Rajkumar Dasgupta pentru CNN.
Trecerea la ora de iarnă și sănătatea: Ce spun studiile recente
Un studiu realizat de Duke Clinical Research Institute a investigat dacă trecerea la ora de vară și la ora de iarnă este asociată cu un risc mai mare de infarct miocardic acut (AMI) sau cu rezultate mai slabe în spital. Cercetarea, publicată în JAMA Network Open, a analizat datele a 168.870 de pacienți internați în 1.124 de spitale între 2013 și 2022.
Pacienții aveau o vârstă medie de 65 de ani, dintre care 33,8% erau femei, studiul incluzând persoane care s-au prezentat în săptămâna dinainte, în timpul sau după schimbarea ceasurilor, atât primăvara, cât și toamna.
Efectele contrazise de studiu
Pentru analiza datelor, cercetătorii au comparat numărul de infarcte în săptămânile cu schimbarea orei cu săptămânile adiacente. Duminicile de 23 și 25 de ore au fost normalizate la 24 de ore pentru comparabilitate. Analizele au inclus și statele americane care nu adoptă ora de vară, precum Arizona și Hawaii, și ferestre de analiză de 3 săptămâni în jurul schimbării ceasului.
Datele colectate au arătat că în săptămâna schimbării ceasului primăvara, numărul de infarcte a fost 28.678, comparativ cu 28.596 în săptămâna precedentă și 28.169 în săptămâna următoare. În săptămâna schimbării ceasului toamna, numărul de infarcte a fost 27.942, comparativ cu 27.365 săptămâna precedentă și 28.120 săptămâna următoare.
Studiul mai arată că analizele accidentelor vasculare cerebrale au confirmat absența diferențelor semnificative între săptămânile analizate: „Incidența infarctelor pe ani a rămas stabilă, cu excepția unei creșteri de 21% în săptămâna de primăvară a anului 2020, comparativ cu săptămâna următoare, și o scădere de 6% față de săptămâna precedentă. Analizele din zonele fără schimbarea orei, Arizona și Hawaii au confirmat același tipar, fără variații semnificative în numărul de infarcte”.
Modificările subtile, susținute de studiu
Chiar dacă studiul nu a găsit creșteri semnificative de infarct, trecerea la ora de iarnă poate aduce modificări subtile în organism și în viața cotidiană, spun cercetătorii. Ritmul circadian se ajustează la lumina mai timpurie a dimineții și la întunericul prelungit seara, ceea ce poate afecta temporar somnul, nivelul de energie și vigilența.
„În primele zile după schimbare, unele persoane pot observa că dorm mai mult sau mai puțin decât de obicei, că se simt mai ușor sau mai greu de trezit dimineața și că dispoziția sau capacitatea de concentrare sunt ușor modificate. Rutinele zilnice se adaptează aproape automat, iar ajustările organismului au loc treptat, fără ca persoana să-și dea seama. Aceste schimbări sunt tranzitorii și nu pun în pericol sănătatea cardiovasculară”, au concluzionat cercetătorii.
