Sunt semne că vom avea o iarnă cu ger și multă zăpadă, spun meteorologii, dar și climatologii care au descoperit anomalii ale vortexului polar.

Se anunţă o iarnă cu ger și multă zăpadă. Frigul a venit deja de la sfârșitul lui septembrie, iar în 21 octombrie la Miercurea Ciuc s-a înregistrat un nou record de temperaturi negative, minus 9,7 grade.

Specialiștii pun gerul timpuriu pe seama slăbirii vortexului polar care permite maselor de aer rece să coboare până la noi.

Peisajul este înghețat la Vârful Omu. Pe crestele munților, iarna e deja instalată, iar la altitudini mai joase avem deja dimineți cu brumă, pămant înghețat și recorduri negative.

Mihai Timu, meteorolog ANM: ”În mod normal ar trebui să avem temperaturi în general pozitive la această dată până la 10-12 grade în zona litoralului, 8-9 grade în Capitală, în depresiuni ar trebui să avem undeva spre 0 grade, dar iată că am avut un front atmosferic rece care a traversat țara.”

Specialiștii pun această răcire pe seama unei anomalii a vortexului polar. În loc să fie format din curenți puternici care să tina frigul la polul nord, vortexul a slăbit, și-a încetinit mișcarea; iar aerul rece „se scurge” spre zonele temperate ale globului, unde apar ninsori abundente și zile geroase.

Iulian Holobâcă, climatolog: ”Avem episoade de răciri bruște și chiar situații în care avem ger, adică temperaturi nocuturne sub -15, și chiar- 20 de grade în astfel de episoade. Respectiv ninsori, și chiar episoade în care avem situații de viscol.”

Specialiștii mai spun că, dacă tendința de încetinire a mișcării vortexului se menține, iarna ar putea fi geroasă, cu ninsori abundente și viscol. Primele zăpezi au căzut încă din septembrie, iar Transfăgărășanul și Transalpina au fost închise cu trei săptămani mai devreme.

Climatologii urmăresc vortexul polar, pentru că el face diferență dintre o iarna caldă, uscată, și una geroasă, cu zăpadă.

Prognoză ACCUWEATHER actualizată: Iarnă grea! Pe ce dată vin ninsorile în București
Chiar și specialiștii de la Accuweather își modifică anunțurile legate de vreme, care devine tot mai imprevizibilă. Ultima prognoză actualizată arată pe ce dată vin ninsorile în București, de fapt.

După săptămâni întregi de prognoze schimbate și așteptări amânate, Accuweather are o actualizare importantă – anunță când vom avea zăpadă în Capitala iarna asta.

Potrivit sursei citate, se pare că în București vor cădea primii fulgi de nea abia spre finalul lunii decembrie. Estimările inițiale anunțau că va ninge încă din noiembrie, dar cele mai noi măsurători au schimbat prognoza.

Astfel, Accuweather prognozează că primele ninsori ar urma să apară în jurul datei de 22 decembrie, când sunt așteptate temperaturi de 2 grade Celsius și minime de –5. Și pe 23 și 27 decembrie sunt așteptate ninsori.

Din imaginea de mai jos se poate observa care este tendința pentru luna decembrie în Capitală: de la zile însorite și cu temperaturi peste medie la început vom ajunge la un val de aer rece în apropierea Crăciunului. Atunci am putea avea și prima ninsoare adevărată a iernii în București.

Dacă prognoza actualizată se confirmă, vom avea un Crăciun cu temperaturi sub zero grade și, cel puțin pentru câteva zile, într-un peisaj alb, în Capitală.

Accuweather este un site specializat în prognoze meteo și care oferă informații cu privire la starea vremii pe întreg cuprinsul Pământului.

Impactul schimbărilor climatice îl resimțim mai ales în mediul urban, iar 50% din suprafața orașelor mari este supusă unui risc mare și foarte mare de stres termic, a afirmat, marți, la Climate Change Summit 2025, Sorin Cheval, cercetător în științe climatice la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și unul dintre autorii raportului ”Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”.

Climatolog: 50% din suprafața orașelor mari din România, supusă riscului crescut de stres termic

”Impactul schimbărilor climatice îl resimțim mai ales în mediul urban. 50% din suprafața orașelor mari, orașelor reședință de județ, este supusă unui risc mare și foarte mare de stres termic. Și asta coincide cu suprafața construită. Cu cât construim mai mult și mai dens, cu cât acoperim suprafața naturală, cu cât o ‘sigilăm’ mai mult, cu atât riscul este aproape direct corelat cu riscul termic. Mai mult decât atât, avem un raport recent al Băncii Mondiale care pune Bucureștiul pe locul trei în Europa în privința riscului de mortalitate asociat temperaturilor extreme. Până la sfârșitul secolului, sunt 50.000 de decese asociate direct. Este o modelare, evident. Cifra respectivă poate fi discutată, nu asta este important, dar suntem pe locul trei după Istanbul, un oraș imens, și după Atena, care este și mai mare și mai la sud. Practic, Bucureștiul, dacă îl comparăm cu orașele de aceeași talie și în aceleași condiții climatice, este pe locul unu în Europa când facem legătura între temperaturi extreme, valuri de căldură și mortalitate”, a spus Cheval.

Acesta a adăugat că măsurile eficiente pentru reducerea poluării în marile orașe vor contribui la generarea unui climat suportabil.

”Climatul urban este partea problemei, iar impactul asupra sănătății este cel mai pronunțat acolo, dar este și parte a soluției. Evident, cu cât luăm măsuri mai multe în mediul urban, cu atât sunt șanse să avem un climat mai suportabil. Chiar se va încălzi atât de mult? Da, se va încălzi, fără îndoială. Indiferent de scenariul pe care îl luăm în considerare, clima orașelor se va încălzi, însă există și măsuri care se pot lua”, a punctat expertul în climatologie.

Raportul ”Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, dat publicității luni, arată că România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creștere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius față de perioada 1971-2000, iar anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din întreaga istorie a observațiilor meteorologice.

Astfel, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, și 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară – un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat șase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.

În ceea ce privește proiecțiile climatice pentru țara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul țării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 – 160/an.

La capitolul precipitații, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 și prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depășind toate episoadele anterioare.

În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm față de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole și resursele de apă. ‘În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localități au impus restricții la consumul de apă’, se precizează document.

Ca distribuție a precipitațiilor, acesta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puține ploi și accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torențiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiștilor este că această alternanță între deficit și ploi violente crește riscul dublu: secetă cronică și inundații locale.

Documentul ”Starea Climei – România 2025” reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialiști, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante și actuale date despre schimbările climatice, evoluția fenomenului și proiecțiile de viitor.

Lideri internaționali, decidenți și experți în sustenabilitate dezbat, marți, la Palatul Parlamentului din București, pe tema politicilor și soluțiilor climatice la nivel global și regional, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2025.

Terra se apropie de puncte ireversibile ale schimbărilor climatice, avertizează oamenii de știință

Tim Lenton de la Universitatea din Exeter, coordonatorul studiului, subliniază gravitatea situației: „Ne apropiem rapid de multiple puncte de cotitură ale sistemului terestru, care ar putea transforma lumea noastră și ar putea avea consecințe devastatoare pentru oameni și natură”. El solicită acțiuni imediate și fără precedent din partea factorilor de decizie politică la nivel mondial.

Unul dintre punctele de cotitură a fost deja atins: dispariția masivă a coralilor. Pragul de temperatură pentru acest fenomen, estimat la 1,2 grade Celsius, a fost depășit, temperatura globală atingând deja 1,4 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Chiar și în scenariul optimist al limitării încălzirii la 1,5 grade Celsius, șansele de supraviețuire a recifelor de corali sunt aproape nule.

Pădurea amazoniană se află, de asemenea, într-o situație critică. Combinația dintre secetele induse de schimbările climatice și defrișările masive amenință existența acestui ecosistem vital. Cercetătorii avertizează că pragul de la care pădurea ar putea dispărea este mai scăzut decât se credea inițial, fiind aproape de limita de 1,5 grade Celsius.

Circulația Atlantică de Răsturnare ar putea suferi modificări dramatice chiar și la o încălzire globală sub două grade Celsius. Acest fenomen ar putea avea consecințe severe asupra climei în Europa de Nord-Vest și asupra agriculturii la nivel global, afectând securitatea alimentară.

Cercetătorii subliniază interconexiunea dintre diferitele puncte de cotitură. Depășirea unui prag poate declanșa efecte de domino, destabilizând alte componente ale sistemului terestru. Un exemplu în acest sens este dezghețarea permafrostului, care ar putea elibera cantități masive de gaze cu efect de seră.

În ciuda acestor previziuni sumbre, raportul menționează și unele progrese pozitive. Tim Lenton notează: „A existat o accelerare globală radicală, inclusiv răspândirea energiei solare și a mașinilor electrice. Dar trebuie să facem mai mult și să ne mișcăm mai rapid pentru a atinge puncte de cotitură pozitive”.

Cercetătorii subliniază importanța identificării și declanșării mai multor puncte de cotitură pozitive, care ar putea genera reacții în lanț benefice în sectoare precum energia, transporturile și încălzirea.

Planeta Pământ denumită și Terra sau Planeta Albastră este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele terestre ale Sistemului Solar. Este singura planetă din univers cunoscută că are viață și ascunde o mulțime de detalii nemaipomenită. Citește curiozități și lucruri fascinante despre planeta Pământ.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.